În stiul-i deja
caracteristic, „pentru că vreau”, primarul Oradiei a pus în ilegalitate magazinele
de haine la mâna a doua, casele de amanet, saloanele destinate jocurilor de
noroc şi alte mici afaceri care, în opinia lui Ilie Bolojan, dăunează imaginii
Corso-ului oradean. Strică e un fel de-a spune... pentru că, tare mă tem,
dezastrul abia stă să înceapă.
Ceea ce pare că i-a scăpat
intransigentului nostru edil e tocmai imaginea reală a oraşului pe care în
administrează. Ne place sau nu, mie unul nu-mi place, dar, până la urmă, asta e
Oradea anului 2017. Un oraş cu câţiva oameni foarte bogaţi, în care alte câteva
zeci de mii de locuitori lucrează pentru salariul minim pe economie. Un oraş
tipic românesc, adică o societate polarizată până la extreme. Centrul oraşului
reflectă această realitate. Magazine second-hand şi jocuri de noroc stau uşă în uşă. Sărăcie şi averi pierdute peste noapte, toate la un loc.
Restaurante elegante şi case de amanet, una lângă alta. Dai din casă, pe o cină
copioasă. Spaţii abandonate şi sedii de bancă. Etc.
Pe termen scurt măsura,
adoptată vesel de majoritatea liberală din Consiliul Local, va pune - fără
putinţă de tăgadă - pe butuci mai multe afaceri de pe strada Republicii.
Consecinţa , diametral opusă faţă de ce şi-a dorit primarul, dar firească, un centru şi mai pustiu şi mai sărac şi mai dezolant.
Conform prevederilor noilor reglementări, impozitele pe aceste spaţii care -
atenţie - nu produc bani pentru proprietarii lor (!) vor creşte exploziv. Ce va
urma? E de aşteptat ca, decât să meargă în pierdere, proprietarii să vândă. Nu
poţi să nu te întrebi dacă la mijloc e o abordare nătângă sau interesul vreunui
samsar imobiliar?
Da, sunt şi eu de acord,
ceva trebuia făcut, dar, cred, calea e cu totul alta. Prosperitatea orădenilor,
cultura şi civilizaţia lor sunt argumentele care ar schimba, pe termen lug, în mod real şi profund, faţa oraşului şi a
centrului său. Azi, strada Republicii e, până la urmă, exact ceea ce suntem noi.
Oricât şi-ar dori primarul, un face-lift, nu va da chip nou oraşului. Poate, mă
tem, o falsă identitate. Toată stima pentru efortul de a salva faţadele
clădirilor in inima Oradiei! Însă chestiunea ocupării centrului nu ţine doar de
„faţadă”.
Mi-e greu să pricep cum se
poate ca un „liberal” să adopte o astfel de măsură?! Mi-e şi mai greu să nu
observ că acest „pachet” vine, iar!, numai cu constrângeri şi fără nici un fel
de suţinere reală pentru comercianţi, cei de care depinde, în ultimă instanţă,
viitorul străzii Republicii. Sigur, nu e prima dată când, în esenţa lor,
deciziile primarului liberal nu au nicio legătură cu ideologia politică pe care
pretinde că o reprezintă.
Dar, până la urmă, nu dubiile mele sunt importante şi nici măcar filosofia politică a domnului
primar, important e ce se va întâmpla cu centrul Oradiei. Eu mi-aş dori din
suflet ca acest nou experiment să aibă rezultate mai inspirate decât
precedentul din Piaţa Unirii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu