Doua lozuri...

şi niste loaze

Pentru noi, alegătorii, listele partidelor sunt ca nişte lozuri. De cele mai multe ori necâştigătoare. Partea proastă e că, în cea mai mare parte a lor, şi inşii care reprezintă oferta electorală sunt nişte loaze.

PSD şi PNL partidele care, din păcate!, contează în ecuaţia puterii de la noi şi-au depus listele de candidaţi. Nu ştiu cum e prin alte judeţe, dar, după ce am văzut „oferta noastră”, m-a apucat aşa o lehamite că, pentru a doua oară în această viaţă, nici nu-mi vine să mă duc la urne. S-o luăm om cu om.

PSD – Cu ăştia, bă?!

Nr. 1 la deputaţi, Gheorghe Bogdan. E şi astăzi parlamentar dar memoria mea nu îl leagă de nimic memorabil, nicio faptă care să îi justifice măcar salariul, că despre realegere, nici nu poate fi vorba. „Părerea mea”... cum spunea un mare filosof, tot pesedist.

Adelina Coste – arivismul la genul feminin. Cum poţi, după ce ai înjurat, de la dreapta, PSD-ul să te trezeşti candidat de frunte al stângii, mare speranţă politică a unei filiale care s-a specializat în contraselecţie?

Ioan Roman – şi el încă deputat. Acestui om nu pot să-i uit şi nici să-i iert o postare de pe fb, de acum câţiva ani. Sub fotografia în care fostul primar de Cefa fusese imortalizat cu un viţel în braţe, apărea un text despre „noul membru al familiei noastre”. Cum nu-mi pot permite să cred că doamna Roman ar fi o vacă, nu îmi rămâne decât să cred că politicianul e... tatăl viţelului. Cum să-l votezi?!

Dumitru Gherman – om al muncii. Fost activist PSM, refugiat politic, cum s-ar spune, tov. Gherman este playboy-ul clasei muncitoare. Cred că are un dosar de cadre beton: maistu, pensionar, tovarăş de nădejde. A ajuns şi el, la vârsta asta, să fie măcar candidat. Domnule Mang, asta-i tot ce puteţi? De-plo-ra-bil!

Primul pe lista potenţialilor senatori ai PSD Bihor este Florian Bodog. Şi el parlamentar în funcţie, are „marele” merit de a fi pus umărul la stârpirea corupţiei. Sunt convins că el e cel care i-a „rupt biletul” rectorului Bungău, pentru vizita în arestul DNA. Asta se cheamă politică! La cel mai înalt nivel.

Felix Cozma – ex. PRM, al doilea pe lista Senatului. Fără să vreau să fiu maliţios, nu are greutatea... Oricum, n-o să-i iasă, decât dacă nu cumva, Doamne fereşte!, Bodog ajunge ministru.

PNL – Afară-i (măcar) vopsit gardu’...

Primul pe lista liberalilor pentru Cameră, o veche, prea veche, cunoştinţă, Cornel Popa. Încă un mandat, premiu de consolare, ante-pensionare. Mă miră peste poate că implicarea domniei sale în dosarul mitei de la Universitate nu l-a împiedicat să acceadă pe listă. Oare dl. Iohannis ce-ar zice de asta? „Până şi paznicilor li se cere cazier”... nu-i aşa?

Dr. Suciu Nicolae – nu cunosc, nu comentez! Doar o vorbă... O fi domnia sa născut în Bihor, dar tot „paraşută” bucureşteană să cheamă.

Avrigeanu, Carp, Bolojan... ce-au ajuns „greii” politicii locale! Să fie de umplutură pe lista PNL. Până la urmă pot să-i înţeleg, după ce Buşe de la Transporturi a decis să nu mai candideze de frica PSD, iată, se pare, liberalii s-au confruntat cu probleme de lot. Reiau întrebarea, schimb destinatarul: Asta-i tot ce puteţi, domnule Bolojan. Pe-ni-bil!

Deputatul Florica Cherecheş, cam de acelaşi calibru cu colegul Ioan Cupşa, s-au remarcat la proba „joc de glezne parlamentar”, veritabili pretendenţi la premiul „Mult zgomot pentru (mai) nimic”. Ţin să remarc foarte recentul îndem la toleranţă al domnului Cupşa care chema minoritatea (în acest caz LGBT) să fie tolerantă cu majoritatea (sic!). Uite domnule, cum se rescriu sub ochii noştri paradigmele democraţiei! În acest duh al TOLERANŢEI, mă simt forţat să spun că d-na Cherecheş e ambasadorul comunităţii neoprotestante pe listele PNL. Numai "fratele" Palladi lipseste!

Cea mai interesantă candidatură este cea a avocatului beiuşan Kiss Janos. Interesantă pentru că, în mod clar, e şi o lovitură indirectă către UDMR. Bravo!

La Senat, cap de listă este Gavrilă Ghilea, un fel de Adelina, mult mai bine realizat material şi mai puţin lipsit de scrupule. Dacă el e procopsit, nu înseamnă că, de pe urma lui, ne vom alege vreodată cu ceva. Canci!

Mă distrează copios am-plasarea viceprimarului Mircea Mălan pe poziţia a XII-a de pe lista PNL Bihor pentru Senatul României. După grandiosul eşec de la Consiliul Judeţean, „onoarea” acestei candidaturi face cât o flagelare.

Asta e! N-ai cu cine n-ai cu ce!

Chiar mă întrebam dacă nu s-ar putea umbla la Legea Electorală. Partidele ar trebui obligate să îşi depună listele cu 30 de zile mai devreme şi, în intervalul rămas disponibil până la începerea campaniei electorale, poporul să poată contesta candidaturile, in integrum sau „pe persoană fizică”. Că, Doamne bine ar fi să se mai schimbe câte ceva, câte un loc, câte o persoană, „pe ici pe colo, prin părţile esenţiale”. Dacă oricum oamenii politici se poartă ca în obor, am avea şi noi, cetăţenii, dreptul să procedăm ca la piaţă, să „pipăim” marfa şi să cerem să fie schimbată!