Hotărât lucru, primarul
Ilie Bolojan nu se prea poate lăuda că ar avea mână bună la oameni. De altfel,
la ce-i trebuie lui oameni, când le face atât de bine pe toate de unul singur?
Zilele astea edilul nostru
are unele „probleme de personal”. Dumitru Sim, unul dintre cei care au
(re)ctitorit Cetatea Oradiei, l-a lăsat baltă, scârbit de ingratitudinea „sistemului”.
Poate că nu i se cuvenea o statuie, dar nici să ajungă chiar bătaia de joc a
administraţiei sau preşul unor politicieni.
Povestea lui se leagă
cumva de cea a noului tartor al cetăţii, pupila de mai ieri a primarului,
Angela Lupşa. Fara studii de profil, beneficiara unei sinecuri la limita
legalităţii, directoarea aşezământului a reuşit performanţa să pună în pericol
munca de aproape un deceniu a unui colectiv onorabil şi entuziast de
profesionişti. De la cap s-a împuţit treaba. Aceştia sunt oamenii despre care
primarul însuşi spunea, cu dispreţ, că ar fi „nişte boemi”. În accepţiunea
edilului, un fel de eufemism pentru beţivi. Aşa se explică poate de ce, în
ciuda deserviciilor evidente, a revoltei pe care a stârnit-o în cadrul
colectivului, a abuzurilor care s-au comis pentru funcţia ei, doamna-i bine
mersi. Doar „o ţine” primarul!
Un alt caz. Cristian
Popescu, până mai ieri director adjunct al AIO, a demisionat sau, spun unii, i
s-a cerut să demisioneze. Departe de a fi la prima abatere, la un moment dat se
zvonise că ar fi agresat fizic o funcţionară din subordine, Popescu ar fi căzut
în dizgraţie după ce toată instituţia a văzut un filmuleţ în care – cică –
angajaţii unei companii, ce deconta lucrări – ghici! – la oraş, munceau şi la
căsuţa personajului nostru.
Acuma, eu nu ştiu dacă
primarul e corupt sa nu. Am păreri, dar n-am dovezi. Însă, după cum se vede,
administraţia domniei sale are mari probleme de onorabilitate, ca să nu zic de
corupţie. Păi, cum vine să pui un impostor într-o funcţie ca să îşi bată joc de
oameni şi de munca lor?! Sau afacerea asta de la AIO, care nu-i singura rămasă
în coadă de peşte... Cred că, de data asta, Ilie Bolojan nu se mai poate da
după cireş. Dar, sunt convins, o să o facă. Iar! Uite că, orice ar face el, din
când în când, pe ici pe colo, mizeriile ies, ca uleiul, la suprafaţă. Şi de aia
nu poate pretinde stimabilul că ar fi fără de pată.
„Problema de personal”
este, cred, şi o chestiune de stil. De stil personal. Dacă eşti un lider
autoritar, vei fi, inevitabil, înconjurat de yes-mani, ghiocei – cum ar spune
însuşi primarul. Ăştia, puşi în funcţii, ori vor încerca să îşi copieze
stăpânul, devenind nişte satrabi, ori se vor dovedi prea slabi,
transformându-se în adevărate calamităţi pentru instituţiile pe care le conduc.
Curios cum pică un „liberal” într-o asemenea capcană, fiindcă tipul ăsta de
lider nu e specific liberalismului. Dar, până la urmă, despre care liberal
vorbim?
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereRăspunsul cred că îl știm. Mă refer la ce fel de liberal este primarul Ilie Bolojan. Domnia sa nu este liberal, nu are cum să fie, dacă ținem cont de jocul de imagine pe care-l face, ceva tipic pentru un pesedist, nu pentru un liberal cu caracter. Dar, nu asta am vrut să spun. Ilie Bolojan este periculos pentru că a devenit un candidat manciurian în politica locală (sau, și națională), gata să sacrifice orice și pe oricine, numai pentru a-și consolida puterea. Ilie Bolojan, s-o spunem pe aia dreaptă, este primul primar din istoria modernă a orașului Oradea care a cedat frâiele orașului unei secte (sau, spuneți-i Dvs., religie) pocăite...
RăspundețiȘtergere